Architeaching entrance



Main Menu

Architeaching Facebook Page

button

Software for the project

Architeaching LMS

Now on Architeaching...

We have 54 guests online

Traffic analysis

Today12
Yesterday51
Week118
Month1286
All120268

Disclaimer&visual identity 2013

Definitii si echivalente ale termenilor arhitecturali

There are 290 entries in this glossary.
Search for glossary terms (regular expression allowed)
Begins with Contains Exact term Sounds like Tick to search all glossaries
All A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V X Z
Term Definition
OBELISC
  1. Monument comemorativ de origine egipteana, de forma unui stalp inalt si ascutit la varf, alcatuit de obicei dintr-un singur bloc de piatra si acoperit cu inscriptii. - Din fr. obelisque.

  2. Monument pe piatra, cel mai adesea monolit, dispus vertical, inalt si subtire, in forma de trunchi de piramida, terminat in partea superioara printr-un varf piramidal, numit piramidon.

  3. Stalp sau piesa de lemn, de piatra etc. de forma monumentului descris mai sus, folosit ca element de arhitectura.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

OCNITA
  1. Adancitura, special facuta in peretii caselor taranesti, care serveste ca loc de pastrare a obiectelor de uz casnic; cotlon; cotruta.

  2. Cavitate arcuita in partea de sus, facuta in peretele unei constructii, care serveste ca element ornamental; firida.

  3. Firida de mici dimensiuni folosita ca element decorativ. Apare frecvent pa fatadele bisericilor moldovenesti din secolul XV - XVII, formand o friza sub nivelul cornisei. Pe fatade, etajarea arcadelor, firidelor si ocnitelor creeaza un efect decorativ - monumental, subliniind tendinta de elansare proprie arhitecturii din epoca lui Stefan cel Mare. In perioadele anterioare ocnitele erau folosite ca loc pentru asezarea opaitelor.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

OCULUS
  1. Deschidere circulara in centrul unei cupole cu diametru foarte mare. - Din lat. oculus.

  2. Mica fereastra circulara situata in timpanul unei biserici romanice sau de epoca gotica timpurie sau lucarne.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

OGIVA
  1. In arhitectura gotica, tip de arc diagonal realizat din nervuri de piatra profilate, amplasate la nivelul muchiilor a doua bolti care se intretaie, contribuind la crearea unui fel de schelet solid pe care se sprijina boltarii si se echilibreaza fortele de impingere. - Din fr. ogive.

  2. Sistem de constructie caracteristic arhitecturii gotice, format din intersectia a doua arcuri de cerc dispuse diagonal ce se intersecteaza sub un unghi ascutit, care formeaza osatura unei bolti.

  3. Denumire incorecta, dar deseori utilizata pentru a defini arcele frante ale ferestrelor si portalelor catedralelor, ale bisericilor gotice si pseudogotice.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

OLAN
  1. Piesa ceramica, de obicei nesmaltuita, care serveste la realizarea anumitor forme de invelitori, in special la acoperisuri.

  2. Tub cilindric de argila arsa, cu o mufa de imbinare la capat, din care se fac canale de scurgere a apei, cosuri pentru fum etc.

Sursa: DEX

ORGANIZARE
  1. A face ca un grup social, o institutie etc. sa functioneze sau sa actioneze organic (repartizand insarcinarile si coordonandu-le conform unui plan adecvat); a stabili si a coordona mijloacele tehnice, economice, administrative, astfel incat sa permita executarea in conditii optime a unui proces. - Din fr. organiser.

  2. Structurare a spatiului plastic; proces care se clarifica si se definitiveaza treptat, pe masura instaurarii si echilibrarii raporturilor si influentelor formale (liniare, cromatice etc.) dintre semnele gandite, imaginate sa ocupe anumite locuri. In organizarea spatiului plastic se pleaca, fie de la o pozitionare vaga, schitata in mare, clarificata pe parcurs, fie de la unele adevaruri formale perene cu privire la echilibru, masura, ritm, acord, dominanta, centru de interes etc.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

ORIGINAL
  1. Care are, prin autenticitate, o valoare reala, de necontestat. - Din lat. originalis, fr. original.

  2. Dincolo de banal si cunoscut, produs al capacitatii de a descoperi sau de a imagina ceva fara vreun precedent, nou in stilul comunicarii vizualo-tactile al unui artist, dotat vizual intr-un anume mod fundamental, inraurit de climatul, de ambianta social-istorica careia ii apartine acesta in calitate de constiinta artistica.

  3. (Despre opere artistice, fotografii etc.) Care constituie intaiul exemplar, care a servit sau poate servi drept baza pentru copii, reproduceri sau multiplicari; care a fost produs pentru prima oara intr-o anumita forma.

  4. (Despre idei, teorii, opere etc.) Care este propriu unei persoane sau unui autor; neimitat dupa altcineva; personal, nou, inedit.

  5. (Despre artisti) Care creeaza ceva nou, personal, fara a folosi un model facut de altul.

  6. (Substantivat, n.) Fiinta sau obiect care serveste ca model pentru o opera de arta.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

ORNAMENT
  1. Motiv geometric, fitomorf, zoomorf sau antropomorf ce are functia de a orna, de a spori calitatea estetica a unui obiect de arta, a unui monument sau a unui edificiu arhitectonic. - Din fr. ornement, it. ornamento, lat. ornamentum.

  2. Detaliu sau obiect adaugat la un ansamblu pentru a-l infrumuseta; accesoriu, element decorativ folosit in artele plastice, in arhitectura, in tipografie pentru a intregi o compozitie si a-i reliefa semnificatia.

  3. Forma liniara, cromatica sau spatiala, inchisa sau deschisa, cu destinatie pur decorativa, creata in raport cu figura si marimea "campului" pe care se desfasoara succesiv, alternativ, simetric, modulat, liber, dar in toate cazurile echilibrat; poate avea infatisari iconice, geometrice, abstracte, in functie de situatia concreta din care face parte sau ii este destinata.

  4. Conventie formala, uneori simbolica, cu caracter esentialmente atributiv, stil ornamental inseamna, implicit, si decorativ, dar o tratare decorativa nu trebuie sa fie ornamentala.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

OVA
  1. Ornament arhitectural de forma unui ou folosit la decorarea in relief a mulurilor, a corniselor si a capitelurilor si in ornamentatia mobilierului sculptat, in giuvaiergerie. - Din fr. ove.

  2. Motiv decorativ realizat dintr-un sir de elemente de forma unei semisfere sau a unui semiovoid, plasat in partea superioara a capitelurilor ionice, deasupra volutelor.

Sursa: DEX

Glossary 2.7 uses technologies including PHP and SQL