Architeaching entrance



Main Menu

Architeaching Facebook Page

button

Software for the project

Architeaching LMS

Now on Architeaching...

We have 83 guests online

Traffic analysis

Today28
Yesterday51
Week445
Month1317
All114676

Disclaimer&visual identity 2013

Definitii si echivalente ale termenilor arhitecturali

There are 290 entries in this glossary.
Search for glossary terms (regular expression allowed)
Begins with Contains Exact term Sounds like Tick to search all glossaries
All A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V X Z
Page:  1 2 Next »
Term Definition
BAGHETA
  1. Mulura mica cu sectiune semicirculara, neteda sau decorata, de culoare diferita de cea a mulurii principale, cu care se decoreaza un element arhitectonic. - Din fr. baguette.

  2. Mulura rotunjita, cu rol pur decorativ, folosita singura sau in combinatie cu alte tipuri de muluri, facand parte din ornamentica ancadramentelor de usi si de ferestre.

BALCON
  1. Platforma exterioara cu o latura incastrata intr-un zid, delimitata de un parapet metalic sau de zidarie, comunicand cu interiorul constructiei prin intermediul uneia sau a mai multor usi. - Din fr. balcon.

  2. Parte a unei sali de spectacol, de conferinte etc. asezat? deasupra parterului.

Sursa: DEX

Balcon franţuzesc
BALDACHIN
  1. Acoperamant decorativ din stofe scumpe (fix sau mobil), instalat drept podoaba deasupra unui pat, tron, catafalc etc.; Lucrare arhitecturala care imita acest acoperamant decorativ. - Din fr. baldaquin.

  2. Lucrare de arhitectura sau de tamplarie fina, bogat ornamentata, sustinuta de colonete libere sau incastrata pe una dintre laturi in zid, care serveste drept acoperamant pentru un tron, un altar, un amvon sau o statuie.

  3. Copertina de stofa pretioasa asezata ca umbra deasupra unui tron si, prin extensie, constructie fixa de forma unui acoperis pe colonete, deasupra unui altar, amvon, etc., sau copertina de piatra fixata deasupra unei statui din decorul exterior al unui monument gotic.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

BALUSTRU
  1. Stalp de forma unei coloane de dimensiuni mici, rotunjit in partea sa medie, care sustine partea superioara a unei balustrade. - Din fr. balustre.

  2. Coloneta din piatra, lemn, stuc, cu fusul mult bombat la partea inferioara, utilizat in general in suite de elemente identice in arhitectura si decoratie.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

BANDOU
  1. Mulura orizontala iesita usor in relief, care marcheaza nasterea unei bolti sau limita dintre etaje. - Din fr. bandeau.

  2. Cadru decorativ exterior al portalului unui tunel.

Sursa: DEX

BAROC
  1. Stil artistic predominant in secolele XVII-XVIII, care se caracterizeaza prin ornamentatie excesiva, neregularitatea liniilor si prin monumentalitatea constructiilor (in arhitectura), contururi agitate (in sculptura), prin folosirea larga a tehnicii clarobscurului, compozitii in diagonala sau in vartej (in pictura), dramatism interior si o anumita bizarerie si indrazneala a metaforei (in muzica si poezie). - Din fr. baroque.

  2. Stil artistic care s-a dezvoltat in Europa in tarile catolice, ca arta a Contrareformei, in secolele XVI, XVII si XVIII. Caracterele principale in arhitectura au fost: gustul pentru colosal si grandios, frecventa folosire a liniei curbe, exuberanta decoratiei. A aparut intai in Italia (L. Bernini, F. Borromini, P. da Cortona), s-a raspandit apoi in Germania (fratii Asam, J.L. von Hildebrandt, B. Neumann, J. Fischer von Erlach); in Spania capata aspectul unei arte nationale (stilul churrigueresc), forma sub care a fost ulterior introdus in America Latina. Sculptura se caracterizeaza prin compozitia cu multe axe, prin dinamismul formelor (L. Bernini, B. Permoser, H. de Keyser, P. Puget, A. Cano). In pictura, apar schema compozitiei in diagonala sau vartej, efectele perspectivale (racursi,, trompe l’oeil) si de clarobscur puternice, cultivandu-se cu precadere temele grandilocvente si o expresivitate uneori teatrala a gesticii (Rubens, Tiepolo, Guido Reni, Magnasco, Ribera, Zurbarran, Murillo). In arhitectura Tarilor Romane, barocul apare in Moldova secolului XVII. Insinuat in decoratia unor monumente de epoca brancoveneasca, stilul baroc nu va afecta in mod evident expresia arhitecturii din Tara Romaneasca, in schimb, in varianta constantinopolitana, va influenta plastica monumentala din Moldova secolului XVIII. Transilvania a cunoscut in secolul XVIII o puternica afirmare a artelor plastice de stil baroc. In pictura, el nu a patruns decat in anume elemente de recuzita decorativa. Sculptura de stil baroc, ca si pictura, are in Tarile Romane o prezenta discontinua. In Tara Romaneasca, epoca brancoveneasca si secolul XV manifesta o evidenta atractie pentru repertoriul înflorit al acestui stil, dar adaptandu-l unei ordonante mai clare. Dintre artele decorative si aplicate, cel mai mult a suportat influenta stilului baroc argintaria. In literatura, stilul baroc se manifesta printr-o viziune antitetica asupra lumii (viata si moarte, timp si eternitate, aparenta si iluzie), prin instabilitate, patetism, extravaganta si neliniste; aduce o intriga diversificata si complicata, cu un stil dilatat, ornamentat excesiv, cu metafore surprinzatoare. Fixat in genere intre sfarsitul secolului XVI si prima jumatate a secolului XVIII, se regaseste intr-o serie de curente (eufuism, gongorism, conceptism, culteranism, marinism, rococo) la poetii metafizici, in opera lui Lope de Vega, Torquato Tasso, Garcilaso de la Vega, Fernando de Hererra, Gongora y Argote s.a.m.d. In muzica, barocul este considerat ca o perioada intermediara intre Renastere si clasicism. Incepe prin afirmarea monodiei acompaniate, in special in operele lui Monteverdi, atingand punctul culminant in creatia instrumentala si vocala a lui J.S. Bach.

Sursa: DEX, Dictionar enciclopedic

BASORELIEF
  1. Lucrare de sculptura cu figuri scoase in relief pe un fond cu care fac corp comun. - Din it. bassorilievo, fr. bas-relief.

  2. Gen de sculptura cu doua dimensiuni (sub forma de placa) in care a treia dimensiune spatiala este sugerata prin modelarea trecerilor rotunjite de la contur la fundal, dar nu desprins; tehnica de modelare a unei placi de lut sau de sculptare in materiale definitive.

Sursa: DEX, Dictionar de arhitectura

BAZILICA
  1. Biserica romano-catolica medievala, in forma de dreptunghi, impartita in interior in trei parti prin siruri de coloane; azi, nume dat unei biserici sau unei catedrale impunatoare.- Din fr. basilique, lat. basilica.

  2. La romani, edificiu public cu interiorul impartit, prin siruri de coloane, in trei sau in cinci parti.

  3. Tip de edificiu roman civil, servind ca spatiu de intrunire, comercial sau ca loc pentru sedintele tribunalului. Consta dintr-o sala dreptunghiulara prevazuta in axul uneia dintre laturi cu o absida proeminenta. Incepand cu secolul IV dupa Hristos, bazilicile au inceput sa fie folosite in calitate de biserici crestine, absida fiind mutata de pe latura lunga pe latura scurta, estica a cladirii, unde ea adaposteste altarul.

COMPLETARI

In evul mediu, biserica de plan dreptunghiular alungit, formata din una sau mai multe - intre trei si cinci - nave dispuse in sens longitudinal, separate de arcade pe coloane sau stalpi, si avand la rasarit o absida, eventual si absidiole. Bazilica cu o singura nava se mai numeste si biserica. In Transilvania in secolul XIII intalnim frecvent acest tip de plan, cu o sala tavanita si o absida boltita cu conca, uneori aparand si un cor scurt (doar o travee). Ex: Calnic, Homorod. Sub influenta arhitecturii cisterciene, absida pate fi patrata, boltita in cruce pe ogive. Ex: Strei. La vest poate aparea un turn-clopotnita. Ex: Santamaria-Orlea. In secolele XIV si XV absida devine poligonala, corul este un element obligatoriu iar boltirea se face pe retea de nervuri. Ex: bisericile reforrnate din Dej si Cluj. Bazilica a influentat si arhitectura cnezatelor romanesti. Ex: Lesnic, Ribita, Lupsa. Bazilica cu mai multe nave este definitorie pentru planul bazilical. Ea se compune dintr-o nava centrala inalta si doua sau patru colaterale, mai scunde. Nava centrala se incheie cu absida altarului, navele laterale, uneori , cu absidiole. Intre absida altarului si nava se poate interpune corul si un transept. Deasupra navelor laterale pot exista tribune care comunica prin triforiu cu nava centrala. La vest pot exista unul sau doua turnuri si o tribuna. Ex: Alba-Iulia (secolul XI – cercetari arheologice), Cisnadioara, Acas, Herina, Carta (secolul XIII), Sf. Maria din Sibiu (secolul XIV). Biserica hala este varianta preferata in goticul tarziu; caracteristice sunt inaltimea egala a navelor, absida poligonala, corul foarte lung (2-5 travee) si boltirea in retea. Ex: Sebes, Biserica Neagra din Brasov, Sf. Mihail din Cluj (secolul XIV), biserica evanghelica din Biertan (secolul XV).

Sursa: DEX, Dictionar de arta, Dictionar enciclopedic

BELVEDERE
  1. Pavilion sau terasa acoperita, situata pe un loc ridicat deasupra unei cladiri, care permite o privire larga asupra imprejurimilor. Punct de belvedere = punct, de obicei situat la inaltime, folosit pentru observarea privelistii. - Din fr. belvedere.

  2. Loc special amenajat sau constructie independenta (pavilion, chiosc, foisor etc.) amplasat in puncte care ofera o deschidere agreabila, spre peisaj, gandit ca spatiu de odihna si reculegere.

Sursa: DEX, Dictionar enciclopedic

BOLNITA
  1. (Invechit) Denumire data constructiilor care adaposteau un spital, un azil, sau chiliilor in care erau ingrijiti bolnavii si care functionau pe langa manastiri si, prin extensie, paracliselor acestor institutii. - Din sl. bolinica.

  2. (Azi) Biserica mica pe langa o catedrala (episcopala).

  3. (La manastiri) Incapere boltita (intr-o parte a paraclisului) in care se pastreaza, asezate la rand, craniile mortilor dupa dezgropare; cripta.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

BOLTA
  1. Parte constructiva destinata sa acopere un spatiu, realizata cu elemente rezultate din translarea unor arce cu trasee diferite, sprijinita pe cel putin doi pereti laterali. Elementele constitutive poarta denumirea de boltari. Conform tipologiei exista bolti simple, realizate prin translarea in spatiu a unui arc: bolta in plin cintru, bolta in leagan sau bolti semicilindrice, bolta in jumatate de sfera (cupola), in sfert de sfera (conica) etc. Boltile compuse sau complexe, se obtin prin combinarea de tipuri diferite de arce sau chiar a unor bolti simple: exista bolta manastireasca, bolta in ogiva, bolta in fagure, bolta in evantai, bolta cu penetratii etc.

Greutatea proprie este transmisa unor puncte de sprijin izolate (coloane, stalpi) sau unui zid continuu; exercita presiuni atat verticale (preluate de punctele de sprijin) cat si laterale, ceea ce face necesara consolidarea suplimentara (contraforti, arce dublou).

  1. Zidarie sau constructie cu partea superioara arcuita in forma de semicerc sau numai bombata in sus.

  2. Incapere, gang sau galerie subterana cu tavanul arcuit.

  3. Element de constructie cu suprafete curbe si cu suprafata inferioara bombata in sus, care acopera in intregime un spatiu, o incapere, o cladire etc. sau constituie elementul principal de rezistenta al unei constructii

  4. Element de constructie cu intradosul concav, realizat din caramida, blocuri de piatra, beton, beton armat, destinat sa acopere un spatiu sau sa preia sarcina unui pod transmitand-o unui zid continuu sau unor puncte de reazem izolate. Pot fi simple (semicilindrice, in leagan, in sfert de cilindru, semicupola, á vela, in dubla curba) si compuse (in cruce, in muchii, in cruce pe ogive, pe nervuri, manastireasca, cu penetratii, moldoveneasca).

BOLTA MOLDOVENEASCA
  1. Sistem de boltire folosit in arhitectura religioasa din Moldova in secolele XV - XVII. Potrivit acestui sistem deasupra pandantivelor, care fac trecerea de la planul patrat al arcelor mari la planul circular al turlei, este construit un inel de tambur in interiorul caruia sunt dispuse patru arce diagonale ale caror nasteri se afla, in proiectie verticala, deasupra cheilor arcelor mari. Prin acest sistem de boltire se obtine o reducere substantiala a diametrului si greutatii tamburului si cupolei turlei bisericilor. Apare pentru prima data la Patrauti.

Sursa: Dictionar de arta, Dictionar enciclopedic

BOLTAR
  1. Fiecare dintre bucatile de piatra sau de beton, avand forme speciale, din care se executa o bolta sau un arc. - Din bolta + suf. -ar.

  2. Bloc de piatra special prelucrat pentru a construi un arc sau o bolta, forma fiind dictata de pozitia sa in traseul arcuit (intrados curb, fete laterale taiate inclinat). Daca una din fetele boltarului este vizibila, ea poate fi decorata in relief. Boltarii pot fi realizati si din pietre variat colorate, cu muchiile taiate ondulat sau in alte trasee decorative (procedeu al arhitecturii islamice, intalnit in mod exceptional si in Tara Romaneasca in secolul XVI).

Sursa: DEX, Dictionar de arta

BOSAJ
  1. Proeminenta regulata pe suprafata unei piese, care serveste ca reazem pentru alta piesa. - Din fr. bossage.

  2. Suprafata pietrelor unei zidarii, aflata in relief fata de paramentul zidului.

  3. Tip de parament realizat din blocuri de piatra egale ca dimensiuni, puse in asize regulate, a caror latura frontala este tratata in relief, in maniere diferite. Exista bosajul "in diamant", bosajul "rotunjit", bosajul de forma "rustica" etc.

Sursa: DEX, Dictionar tehnic

Page:  1 2 Next »
Glossary 2.7 uses technologies including PHP and SQL