Architeaching entrance



Main Menu

Architeaching Facebook Page

button

Software for the project

Architeaching LMS

Now on Architeaching...

We have 53 guests online

Traffic analysis

Today17
Yesterday64
Week287
Month1014
All118208

Disclaimer&visual identity 2013

Definitii si echivalente ale termenilor arhitecturali

There are 290 entries in this glossary.
Search for glossary terms (regular expression allowed)
Begins with Contains Exact term Sounds like Tick to search all glossaries
All A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V X Z
Page:  1 2 Next »
Term Definition
Şarpantă

Schelet format din piese de lemn, de metal sau de beton armat, care susține învelitoarea unui acoperiș (sau un alt element al unei construcții) și permite realizarea formei acestuia

SCHITA
  1. A desena ceva in mod schematic, a executa in cateva linii generale un desen preliminar, fugitiv. - Din it. schizzo.

  2. Prima forma, direct in culoare, nefinisata si, de obicei, de dimensiuni mai mici, a unei compozitii.

  3. Desen, sculptura, plan arhitectural in care autorul contureaza in linii mari si caracteristice un subiect care il preocupa si care serveste la realizarea formei definitive. Plan initial si sumar al unei lucrari; schema. Lucrare, opera care cuprinde o privire generala si sumara asupra unui anumit subiect.

  4. A fixa punctele principale ale unui plan, ale unei lucrari, a proiecta in linii mari; a concepe.

  5. Desen executat liber, rapid, simplu, cu acelasi instrument cu care se va termina.

  6. Incercare liniara sumara privind proportiile, miscarea, trasaturile tipologice - dupa un "model" viu.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

SECTIUNEA DE AUR
  1. Raport armonios, cunoscut inca din antichitate, intre doua marimi inegale si exprimat intotdeauna printr-un numar constant aproximativ egal cu 1,618033 sau 0,618033

  2. Numita uneori si Raportul de aur, Proportia de aur sau Numarul de aur (sectio aurea in limba latina), notata cu litera greaca Φ (phi majuscul) sau si cu φ (phi minuscul), care se citesc "fi", este primul numar irational descoperit si definit in istorie. El este aproximativ egal cu 1,618033 si poate fi întalnit in cele mai surprinzatoare imprejurari.

  3. Indicator de sensibilitate ponderata , dar si canon, abaterile de la el aduc intot deauna un spor inedit de expresivitate: folosindu-se latura si diagonala patratului se realizeaza un dreptunghi armonios numit poarta armoniei.

COMPLETARI

ISTORIC

Numarul Φ a fost cunoscut inca din antichitate, iar din secolul XIX a primit numele de "Sectiunea de Aur", "Numarul de Aur" sau "Raportul de Aur". Prima definitie clara a numarului a fost datata prin jurul anului 300 i.Hr. de catre Euclid din Alexandria, parintele geometriei ca sistem deductiv formalizat. Asemenea numere nesfarsite i-au intrigat pe oameni inca din antichitate. Se spune ca atunci cand Hispassus din Metapontum a descoperit, in secolul V i.Hr., ca Φ este un numar care nu este nici intreg (ex:1;2;...), nici macar raportul dintre doua numere intregi (precum fractiile:1/2,7/6,45/90,etc., care sunt cunoscute in ansamblu drept numere rationale), adeptii faimosului matematician grec Pitagora si anume pitagoreicii au fost extrem de socati. Conceptia pitagoreica despre lume se baza pe o extrema fata de arithmos - adica proprietatile intrinseci ale numerelor intregi si ale fractiilor lor - si presupusul lor rol in cosmos. Intelegerea faptului ca exista numere care precum Φ se repeta la infinit fara a prezenta nici o repetitie sau regularitate a pricinuit o adevarata criza filozofica. Unele surse sustin chiar ca pitagoreicii au sacrificat 100 de boi din cauza numarului. Totusi acest lucru pare extrem de improbabil deoarece ei erau vegetarieni stricti. Pitagoreicii erau neindoielnic convinsi ca existenta unor numere precum Φ era atat de infricosatoare incat ea trebuia sa reprezinte un fel de eroare cosmica, o informatie care ar trebui suprimata si tinuta secret. Faptul ca exista numere irationale a implicat si descoperirea incomensurabilitatii. In lucrarea sa "Despre viata lui Pitagora" (cca. 300 i.Hr.) filozoful si istoricul Iambilichos, descendent al unei familii de nobili sirieni, descrie reactia violenta cu privire la aceasta descoperire: "Ei spun ca primul om care le-a dezvaluit natura incomensurabilitatii celor nedemni de a o cunoaste a fost atat de detestat, incat nu numai ca a fost exclus din asociatia si modul de viata al pitagoreicilor, ci i s-a construit si mormantul, ca si cum fostul lor coleg ar fi plecat dintre cei vii."

VALOARE NUMERICA

1, 61803 39887 49894 84820 45868 34365 63811 77203 09179 80576 - cea de-a cincizecea zecimala 28621 35448 62270 52604 62818 90244 97072 07204 18939 11374 - cea de-a o suta zecimala 84754 08807 53868 91752 12663 38622 23536 93179 31800 60766 72635 44333 89086 59593 95829 05638 32266 13199 28290 26788 06752 08766 89250 17116 96207 03222 10432 16269 54862 62963 - cea de-a doua sute cincizecea zecimala 13614 43814 97587 01220 34080 58879 54454 74924 61856 95364 86444 92410 44320 77134 49470 49565 84678 85098 74339 44221 25448 77066 47809 15884 60749 98871 24007 65217 05751 79788 34166 25624 94075 89069 70400 02812 10427 62177 11177 78053 15317 14101 17046 66599 14669 79873 17613 56006 70874 80710 - cea de-a cinci suta zecimala

13179 52368 94275 21948 43530 56783 00228 78569 97829 77834 78458 78228 91109 76250 03026 96156 17002 50464 33824 37764 86102 83831 26833 03724 29267 52631 16533 92473 16711 12115 88186 38513 31620 38400 52221 65791 28667 52946 54906 81131 71599 34323 59734 94985 09040 94762 13222 98101 72610 70596 11645 62990 98162 90555 20852 47903 52406 02017 27997 47175 34277 75927 78625 61943 20827 50513 12181 56285 51222 48093 94712 34145 17022 37358 05772 78616 00868 83829 52304 59264 78780 17889 92199 02707 76903 89532 19681 98615 14378 03149 97411 06926 08867 42962 26757 56052 31727 77520 35361 39362 - cea de-a o mia zecimala

10767 38937 64556 06060 59216 58946 67595 51900 40055 59089 50229 53094 23124 82355 21221 24154 44006 47034 05657 34797 66397 23949 49946 58457 88730 39623 09037 50339 93856 21024 23690 25138 68041 45779 95698 12244 57471 78034 17312 64532 20416 39723 21340 44449 48730 23154 17676 89375 21030 68737 88034 41700 93954 40962 79558 98768 72320 95124 26893 55730 97045 09595 68440 17555 19881 92180 20640 52905 51893 49475 92600 73485 22821 01088 19464 45442 22318 89131 92946 89622 00230 14437 70269 92300 78030 85261 18075 45192 88770 50210 96842 49362 71359 25187 60777 88466 58361 50238 91349 33331

22310 53392 32136 24319 26372 89106 70503 39928 22652 63556 20902 97986 42472 75977 25655 08615 48754 35748 26471 81414 51270 00602 38901 62077 73224 49943 53088 99909 50168 03281 12194 32048 19643 87675 86331 47985 71911 39781 53978 07476 15077 22117 50826 94586 39320 45652 09896 98555 67814 10696 83728 84058 74610 33781 05444 39094 36835 83581 38113 11689 93855 57697 54841 49144 53415 09129 54070 05019 47754 86163 07542 26417 29394 68036 73198 05861 83391 83285 99130 39607 20144 55950 44977 92120 76124 78564 59161 60837 05949 87860 06970 18940 98864 00764 43617 09334 17270 91914 33650 13715 - cea de-a doua mia zecimala

Sursa: Dictionar de arta. Wikipedia

SEMICALOTA
  1. Bolta cu aspect de sfert de sfera. - Din it. semicalotta.

  2. Element arhitectonic reprezentand o jumatate de calota.

Sursa: DEX

SEMICOLOANA
  1. Coloana care are jumatate din diametru ingropat in zid. - Dupa fr. demi-colonne.

  2. Tip de coloana angajata sau adosata care are vizibila, in raport cu peretele din jur, numai o jumatate de circumferinta.

Sursa: DEX

Şindrilă

Scândurică de brad, îngustă și subțire, care servește la acoperitul caselor; șiță, șindră; Material de construcție format din scândurele de brad, subțiri și înguste, folosit la acoperitul caselor

SIT
  1. Configuratie proprie unui anumit teritoriu, pastrat in forma sa naturala. - Din fr., engl. site.

  2. Lucrare a omului sau opera rezultata din conjugarea actiunilor omului si naturii cu configuratie complexa, proprie unui anumit loc din teritoriu, mai mult sau mai putin construit, pastrat total sau partial in stare naturala (exemple: sit natural, sit urban).

  3. Zona incluzand terenurile arheologice care au valoare nationala sau internationala din punct de vedere istoric, estetic, etnografic sau antropologic.

Sursa: DEX, Dictionar tehnic

Şiţă

Bucată subțire de lemn asemănătoare cu șindrila, dar mai scurtă decât aceasta, folosită pentru căptușirea și acoperirea caselor țărănești, a cabanelor etc

SOCLU
  1. Suport de diferite forme si dimensiuni, din piatra, lemn, metal, de constructie simpla sau ornamentat, pe care se aseaza sculpturi, monumente, statui, diverse piese de arta decorativa etc. - Din fr. socle.

  2. Suport sau postament care sustine o coloana, o statuie etc. Partea de jos (mai proeminenta) a unei cladiri, a unui grilaj de fier etc.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

Şpros

Fiecare dintre stinghiile de lemn care se fixează în formă de cruce în spațiul ferestrei.

STALP
  1. Element de constructie, lung si gros, din lemn, din metal sau din beton armat, care, pus vertical, serveste pentru a sustine ceva. - Din sl. stlupu.

  2. Element masiv de constructie, cu lungimea mare in raport cu dimensiunile sectiunii, confectionat din lemn, din metal, din beton armat etc., care serveste la sustinerea unei cladiri, a unei instalatii, a unui pod, a liniilor electrice aeriene, a antenelor etc.

  3. Element constructiv de sectiune rectangulara, poligonala, cruciforma sau fasciculata etc., masiv si puternic, care face parte din sistemul portant al unui edificiu, indeplinind acelasi rol ca si coloana.

Sursa: DEX, Dictionar tehnic

STATUIE
  1. Sculptura care reprezinta, in trei dimensiuni, imaginea integrala a unor fiinte, a unor figuri alegorice etc., expusa de obicei intr-un spatiu deschis. - Din fr. statue. Cf. lat. statua.

  2. gen de sculptura de mari dimensiuni, cu destinatie publica, realizata in marmura, bronz, piatra, otel inoxidabil etc. fixata pe un suport special(soclu): poate fi:

    a) evocatoare- imaginea unei personalitati sau a mai multor personaje(grup statuar)

    b) alegorica: in ambele variante pot fi si de mici dimensiuni, de interior, ori reluare micsorata.

  3. Sculptura realizata in ronde-bosse, infatisand in special o fiinta umana reprezentata in intregime si, de obicei, in pozitie verticala. Exista statui ecvestre (cand modelul este prezentat calare) si pedestre (cand modelul sta in picioare).

Sursa: DEX, Dictionar de arta

STEREOBAT
  1. Masiv de zidarie, de obicei reprofilat sau in trepte, formand soclul unei constructii. - Din fr. stereobate.

  2. Partea superioara a unei fundatii, vizibila deasupra solului, lipsita de muluri, pe care se construieste cladirea.

Sursa: DEX, Dictionar tehnic

STILOBAT
  1. Suport de zidarie sau de piatra care sustine un sir de coloane. - Din fr. stylobate.

  2. In arhitectura clasica, platforma alcatuita din mai multe trepte sau tip de piedestal deasupra caruia se inaltau coloanele edificiilor. Prin extensie, plinta mulurata.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

Stinghie

Bucată de lemn lungă și îngustă care se fixează (de-a curmezișul) pentru a uni două sau mai multe elemente ale unei construcții sau pentru a susține, a întări ceva.

Page:  1 2 Next »
Glossary 2.7 uses technologies including PHP and SQL