Architeaching entrance



Main Menu

Architeaching Facebook Page

button

Software for the project

Architeaching LMS

Now on Architeaching...

We have 46 guests online

Traffic analysis

Today17
Yesterday64
Week287
Month1014
All118208

Disclaimer&visual identity 2013

Definitii si echivalente ale termenilor arhitecturali

There are 290 entries in this glossary.
Search for glossary terms (regular expression allowed)
Begins with Contains Exact term Sounds like Tick to search all glossaries
All A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V X Z
Page:  1 2 Next »
Term Definition
FACTURA
  1. Maniera specifica in care este lucrata o opera de arta. - Din fr. facture, lat. factura

  2. Calitate a suprafetei pictate, modelate, cioplite etc.care, dupa forma, sensul, densitatea etc. a urmelor de prelucrare sau tratare, sugereaza diferite valori vizualo-tactile.

Fatada

. Faţada – Fiecare dintre părțile exterioare verticale ale unei clădiri, ale unui monument; spec. partea dinspre stradă sau partea unde se găsește intrarea principală a unei cladiri

FEREDEU
  1. In trecut - sinonim pentru baie turceasca. Prin extensie, baie publica.

  2. Vas special pentru imbaiat. Cada. Baie.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

Ferma
  1. Ferma – Ansamblu format din bare de lemn, de metal sau de beton armat, destinat să susțină acoperișul unei construcții.
FERULA
  1. Spatiu introductiv al vechilor bazilici occidentale, destinat catehumenilor, loc de adunari si spatiu funerar; naos, nartex. In Romania, unicul exemplu este in Sibiu, din secolul XV, trinavata, cu trei travei care servea si ca spatiu funerar (asemeni narthexului in bisericile ortodoxe). Aici aveau loc intruniri ale particiatului sibian (patriciatul = elita politica si economica a sasilor). - Din fr. ferule, lat. ferula.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

FESTON
  1. Broderie (in forma de mici semicercuri) cu care se tiveste marginea unui obiect de panza. Ornament de arhitectura care imita o astfel de broderie. - Din fr. feston.

  2. Motiv decorativ constand din o succesiune de mici arce tangente sau incrucisate, folosit in miniatura, broderie, argintarie, mobilier, arhitectura.

FIRIDA
  1. Adancitura de forma unei ferestre oarbe lasata intr-un zid, in peretele unei sobe etc., cu scop utilitar sau decorativ. Deschizatura ingusta intr-un zid (in exterior). - Din bg. firida.

  2. Nisa oarba, putin adanca, practicata in grosimea unui zid, la interior sau la exterior, cu rol functional ori decorativ.

  3. Adancitura in grosimea unui zid, incheiata in arc, cu sectiunea patrulatera. In interiorul bisericilor adaposteste morminte (in acest caz se numeste arcosoliu) sau spatii liturgice (proscomidiarul, diaconiconul). In arhitectura moldoveneasca formeaza decorul exterior, intr-un singur registru sub cornisa sau in registre etajate pe peretii absidelor. Sinonim: nisa.

Sursa: DEX, Dictionar enciclopedic, Dictionar de arta

FLESA
  1. Acoperis foarte inalt, in forma de piramida sau de con, folosit, mai ales in evul mediu, la constructiile monumentale ale bisericilor, palatelor. - Din fr. fleche.

  2. Constructie din lemn sau piatra, care incununeaza volumul unui turn. Caracteristica arhitecturii gotice, adoptata si de arhitectura romaneasca a bisericilor de lemn din Transilvania.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

FLEURON
  1. Ornament sculptat, in forma de floare sau de frunza stilizata, folosit mai ales in arhitectura gotica. De obicei incheie pinaclii si portalele. - Din fr. fleuron.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

FOISOR
  1. Terasa deschisa (ridicata mult deasupra pamantului), cu acoperisul sustinut de stalpi sau de coloane; cerdac, pridvor. - Din magh. folyoso.

  2. Constructie usoara si pitoreasca intr-o gradina, intr-un parc sau in curtea unei case, care serveste, de regula, ca adapost; chiosc; pavilion.

3.Etajul deschis pe mai multe laturi al unui decros al fatadei, principal element de decor al fatadei in arhitectura laica medievala romaneasca.

  1. Mansarda, camera amplasata in podul unei case.

  2. Clopotnita separata de biserica.

  3. Turn.

Sursa:DEX, Dictionar de arta

FOND
  1. Plan uniform al unui tablou sau al unei tesaturi pe care sunt imprimate motivele sau desenele; culoare de baza. - Din fr. fond.

  2. In pictura, spatiul dintre semne, care pare a constitui suportul imaginii si, in functie de stilul, viziunea spatiala sau modalitatea generala de tratare a suprafetei, poate sugera adancimea sau, din contra, "ramanerea" in acelasi plan cu suportul compozitiei.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

FORMA
  1. Totalitate a mijloacelor de expresie, folosite la redarea continutului de idei al unei opere de arta. - Din fr. forme, lat. forma.

  2. In sens plastic - imagine elaborata si concretizata pictural, sculptural etc. cu elemente si de limbaj si mijloace tehnice specifice pentru a deveni functionala, adica pentru a face perceptibila o lucrare plastica.

  3. Categorie care desemneaza structura interna si externa a unui continut, modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect sau un proces.

  4. Infatisare, aspect exterior; contur.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

FRESCA
  1. Din italienescul 'al fresco' - Procedeu tehnic folosit in pictura murala, in care pigmentii sunt amestecati cu apa si aplicati pe un mortar de var umed (proaspat tencuit), care ii incorporeaza.

  2. Pictura in culori de apa pe tencuiala proaspata sau umezita cu putin timp inainte de a picta.

  3. Pictura monumental-decorativa de dimensiuni mari, executata in aceasta tehnica.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

FRIZA
  1. Parte componenta a antablamentului, cuprinsa intre arhitrava si cornisa, de obicei impodobita cu picturi, basoreliefuri, caneluri etc.

  2. Ornament in forma de banda orizontala cu picturi sau reliefuri in jurul unui vas, al unei sali, al unui sarcofag etc.

  3. Sistem de ornamentare care presupune desfasurarea in flux continuu pe orizontala a compozitiei iconografice sau a motivului decorativ.

  4. Piesa ingusta de cherestea, folosita la fabricarea lamelor de parchet, a chenarelor de usi, a lambriurilor.

  5. Chenar care inconjoara o pardoseala de parchet in lungul peretilor, facut din piese mai mari decat lamele parchetului.

  6. Rama masiva de lemn in care se prind tabliile unei usi.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

FRONTON
  1. Element de forma triunghiulara, marginit de o cornisa, care incoroneaza fatada unui edificiu. - Din fr. fronton.

  2. Element de arhitectura, alcatuit dintr-o cornisa curba sau franta, care se gaseste deasupra intrarii unui edificiu, deasupra unei usi etc.

  3. Element de incununare a fatadei unui edificiu cu acoperis in doua ape, preluat de arhitectura romanica si gotica (in cadrul caruia este numit de obicei pinion), care prefera insa formele triunghiulare inalte, chiar foarte ascutite, in cazul goticului tarziu. Renasterea revine la formele antice (triunghi nu foarte inalt), introducand si frontonul curb; frontonul poate aparea in Renastere si deasupra ferestrelor sau usilor.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

Page:  1 2 Next »
Glossary 2.7 uses technologies including PHP and SQL