Architeaching entrance



Main Menu

Architeaching Facebook Page

button

Software for the project

Architeaching LMS

Now on Architeaching...

We have 55 guests online

Traffic analysis

Today11
Yesterday54
Week411
Month1131
All120113

Disclaimer&visual identity 2013

Definitii si echivalente ale termenilor arhitecturali

There are 290 entries in this glossary.
Search for glossary terms (regular expression allowed)
Begins with Contains Exact term Sounds like Tick to search all glossaries
All A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V X Z
Page:  « Prev ... 2 3 4 5 6... Next »
Term Definition
CAPITEL
  1. Partea superioara, mai groasa (si ornata), a unei coloane sau a unui pilastru, care face legatura intre fusul coloanei si arhitrava.

  2. Piesa componenta a unei coloane, reprezentand partea sa superioara, care transmite greutatea antablementului fusului coloanei respective.

  3. Partea de sus (ornamentala) a unei coloane pe care se sprijina arhitrava.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

Căprior
  1. Fiecare dintre bârnele încrucișate care fac parte din scheletul acoperișului unei case. 2. Fiecare dintre lemnele care formează suportul pe care se așază scândurile patului, platforma zidarului etc.
CARELAJ
  1. Dispunere a elementelor care invelesc o constructie in forma de figuri geometrice. - Din fr. carrelage.

  2. Sistem de pavaj constand din asamblarea unor piese patrate sau poligonale, de piatra, gresie sau ceramica, din a caror compunere rezulta si un efect decorativ.

  3. Pardoseala, pavaj alcatuit din piese asezate în carouri.

Sursa: DEX

CARIATIDA
  1. Statuie reprezentand o femeie care sustine o cornisa, o intrare etc., inlocuind o coloana. - Din fr. cariatide, lat. caryatides.

  2. Statuie feminina, drapata dupa moda antica sau seminuda, care indeplineste intr-un edificiu rolul unei coloane, stalp sau pilastru.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

CARTUS
  1. Ornament pictat, sculptat sau gravat (in forma de sul desfacut partial) pe care se scriu inscriptii, monograme, o emblema, o data cronologica etc., plasat pe frontispiciul unui edificiu, deasupra unei usi etc. - Din fr. cartouche.

  2. Textul incadrat pe o pagina (pe care se afla si texte neincadrate); ornament care incadreaza un text tiparit.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

CASETA
  1. Fiecare dintre compartimentele adancite, de forma regulata, care decoreaza un plafon sau intradosul unei bolti; caseton; cheson. Prin asamblarea casetelor se obtine un plafon casetat. - Din it. cassetta, fr. cassette.

  2. Sistem constructiv - decorativ in care un element central (bloc de piatra fetuita sau bolovan) este plasat intr-o zidire mixta.

Sursa: DEX, Dictionar tehnic

CASETAJ
  1. Sistem functional - decorativ folosit la realizarea unui tavan, unei bolti sau la peretii unei mobile mari, prin asamblarea artistica a mai multor panouri decorative alcatuind casete.

Sursa: Dictionar tehnic

Cat

Etaj, nivel (Catul de jos = parterul)

CATEDRALA
  1. Biserica centrala intr-un oras, unde serviciul divin este oficiat, de obicei, de un (arhi)episcop. - Din fr. cathedrale, lat. cathedralis.

  2. Biserica principala legata, la origine, de prezenta nemijlocita a unui scaun episcopal. Prin extensie - denumire acordata bisericii mai importante dintr-un oras in care functioneaza mai multe lacasuri de cult.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

Cercevea

Cadru în care este fixat geamul la o fereastră sau la o ușă; lemnăria (în formă de cruce) din mijlocul ferestrei, în care sunt montate geamurile.

Cerdac

. Mic pridvor, uneori închis cu geamlâc, situat pe una sau pe mai multe laturi ale unei clădiri; galerie deschisă, mărginită de stâlpi (la vechile case boierești sau la mănăstiri); verandă, pridvor. ♦ (Impr.) Balcon. 2. (Înv.) Clădire izolată, cu o singură încăpere, așezată pe o ridicătură de pământ sau pe stâlpi înalți, care permite o vedere generală asupra împrejurimilor. 3. Acoperiș făcut deasupra unei fântâni sau a unei cruci

CERTIFICAT URBANISM
  1. Este actul de informare prin care administratia publica locala (presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti, primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, ai oraselor sau comunelor), in conformitate cu planurile urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului ,dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii , fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic , economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale , necesare in vedera autorizarii. (legea50/1991)

COMPLETARI

ACTE NECESARE

Pentru emiterea certificatului de urbanism solicitantul, orice persoana fizica sau juridica, trebuie sa depuna o documentatie cuprinzand:

a) cerere-tip (formularul-model F.1 - "Cerere pentru emiterea certificatului de urbanism") completata in conformitate cu precizarile privind completarea acesteia, cu elementele de identificare ale solicitantului si imobilului, precum si cu precizarea scopului solicitarii actului;

b) planuri topografice sau cadastrale la scarile 1:500, 1:2.000 sau 1:10.000, dupa caz - vizate de Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara al judetului sau al municipiului Bucuresti, dupa caz - cu indicarea imobilului - teren si/sau constructii; (2 exemplare) (planurile se obtin contra-cost de la unitatea teritoriala specializata care le gestioneaza)

c) documentul de plata a taxei de eliberare a certificatului de urbanism (in copie).

Cu toate ca Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii specifica faptul ca nu este necesara prezentarea titlului asupra imobilului sau a altui act care sa ateste dreptul de proprietate, in practica, autoritatea emitenta a Certificatului de urbanism poate cere completarea documentatiei cu acest act.

Certificatul de urbanism se intocmeste in conformitate cu prevederile documentatiilor de urbanism (P.U.G., P.U.Z., P.U.D. si R.G.U.), iar pentru investitiile care depasesc limita unei unitati administrativ-teritoriale se poate intocmi si pe baza planurilor de amenajare a teritoriului (P.A.T.N., P.A.T.Z., P.A.T.J.), aprobate potrivit legii.

In cazul in care terenul este in extravilan, este necesar avizul primariei pe teritoriul careia se amplaseaza noua investitie, certificatul de calitate al solului emis de Oficiul de Studii Pedologice si Agrozootehnice si acordul de principiu al Oficiului de Cadastru si Organizarea Teritoriului.

In cazul in care unitatea administrativ-teritoriala pe teritoriul careia se amplaseaza noua investitie nu are planul de amenajarea teritoriului si planurile urbanistice generale ale localitatilor aprobate, administratia publica emitenta va solicita o documentatie tehnica minimala din care sa rezulte incadrarea in zona a obiectivului, situat inainte si dupa construirea noului obiectiv atat din punct de vedere tehnic cat si economic.

Certificatul de urbanism se emite in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, mentionandu-se in mod obligatoriu scopul emiterii acestuia. Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii.

In situatia in care scopul emiterii certificatului de urbanism este obtinerea autorizatiei de construire/desfiintare, acesta va fi insotit de formularele fiselor tehnice strict necesare in vederea emiterii acordului unic. "Acordul unic" este actul de aviz conform emis de Comisia de acorduri unice din cadrul Consiliului Local sau primariei, care insumeaza avizele si acordurile favorabile exprimate prin fisele tehnice completate de proiectant pentru: utilitati urbane (alimentare cu apa, energie electrica, termica, gaze naturale, telefonie, salubritate si transport urban), prevenirea si stingerea incendiilor, aparare civila, protectia mediului si sanatate publica.

In documentele anexa la certificatul de urbanism emitentul are obligatia de a incunostinta solicitantul cu privire la taxele legale necesare avizarii documentatiei in vederea autorizarii.

In acest scop, societatile furnizoare de utilitati au obligatia ca, pe baza de protocol incheiat cu autoritatea administratiei publice locale, sa comunice cuantumul taxelor pentru avize (pe tipuri de lucrari si capacitati - conform reglementarilor proprii), modalitatea de plata si conturile in care acestea trebuie achitate.

Taxa pentru CU se calculeaza de catre referentul de specialitate din cadrul compartimentului de urbanism sau amenajarea teritoriului din cadrul administratiei publice competente (consiliu judetean, municipal, orasenesc sau comunal) în functie de suprafata de teren care se propune a fi afectata de noua constructie. Pentru acelasi imobil se pot elibera certificate de urbanism mai multor solicitanti.

TERMEN DE VALABILITATE

Certificatului de urbanism este valabil pentru un interval de timp cuprins intre 6 si 24 luni de la data emiterii, in functie de: 1. scopul pentru care a fost solicitat; 2. complexitatea investitiei si caracteristicile urbanistice ale zonei in care se afla imobilul; 3. mentinerea valabilitatii prevederilor documentatiilor urbanistice si a planurilor de amenajare a teritoriului aprobate, pentru imobilul solicitat.

Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism se poate face numai de catre emitent, la cererea titularului formulata cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acestuia, pentru o perioada de timp de maximum 12 luni, dupa care, in mod obligatoriu, se emite un nou certificat de urbanism.

Pentru prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism se completeaza si se depune la emitent o cerere-tip insotita de certificatul de urbanism emis, in original. O data cu depunerea cererii de prelungire a valabilitatii certificatului de urbanism, solicitantul va face dovada achitarii taxei de prelungire a acesteia.

SPECIFICATII

Solicitantul poate fi orice persoana fizica sau juridica interesata sa cunoasca informatii cu privire la imobil-teren sau constructii. Pentru emiterea certificatului de urbanism nu este necesar ca solicitantul sa detina un titlul asupra imobilului, actul fiind cu caracter de informare. Acesta se va adresa autoritatilor cu o cerere prin care solicita emiterea C.U. cu precizarea scopului solicitarii. Scopul emiterii C.U. - pentru autorizarea executiei lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente precum si pentru autorizarea desfiintarii constructiilor. Certificatul de urbansim se emite si in vederea concesionarii de terenuri, a adjudecarii prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza de studiu de fezabilitate, precum si pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara.

Lista certificatelor de urbanism este publica si se afiseaza lunar la sediul autoritatii emitente. Documentatiile de urbanism si de amenajare a teritoriului, precum si celalalte reglementari urbanistice care au stat la baza emiterii certificatului de urbanism vor putea fi consultate la cererea solicitantilor certificatelor de urbanism.

Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii.

Art. 31 din Legea nr. 350/2001 defineste sintagmele utilizate de lege respectiv regim juridic, regim economic si regim tehnic:

Regimul juridic - dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile de utilitate publica care greveaza asupra acestuia; situarea terenului iîn intravilan sau in afara acestuia; prevederi ale documentatiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului-zone protejate, zone in care actioneaza dreptul de preemtiune asupra imobilului, interdictii definitive sau temporare de constructie sau daca acesta este inscris in Lista cuprinzand monumentele istorice din Romania precum si altele prevazute de lege.

Regimul economic - folosinta actuala, destinatii admise sau neadmise, stabilite in baza prevederilor urbanistice aplicabile in zona, reglementari fiscale specifice localitatii sau zonei.

Regimul tehnic - procentul de ocupare al terenului, coeficientul de utilizare al terenului, dimensiunile minime si maxime ale parcelelor, echiparea cu utilitati, edificabil admis pe parcela, circulatii si accese pietonale si auto, parcaje necesare, alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului, inaltimea minima si maxima admisa.

Servitutea de monument istoric este un element al regimului juridic al bunului care trebuie evidentiat in mod obligatoriu pe certificatul de urbanism, pentru a nu eluda dispozitiile legale cu privire la exercitarea dreptului de preemtiune al statului la cumparare.

Legea nr. 50/1991 reglementeaza regimul autorizatiei de construire care are ca obiect asigurarea respectarii masurilor referitoare la amplasarea constructiilor si se emite in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiei de urbanism si certificatului de urbanism specific. In Anexa nr. 2 la aceasta lege exista o lista a termenilor de specialitate utilizati de legiuitor:

  • intravilanul localitatii - teritoriul care constituie o localitate ce se determina prin Planul Urbanistic General (P.U.G.) si cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel, cu sau fara constructii organizate si delimitate ca fiind independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate in circuitul agricol sau avand o alta destinatie inauntrul caruia este permisa realizarea lucrarilor de constructii, in conditiile legii. Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea in extravilan numai pe baza de planuri urbanistice zonale (P.U.Z.) legal aprobate, integrandu-se ulterior in Planul Urbanistic General (P.U.G.) al localitatii.

  • extravilanul localitatii - teritoriu cuprins intre limita intravilanului si limita administrativ- teritoriala a unitatii de baza (municipiu, oras, comuna) inauntrul caruia autorizarea executarii lucrarilor de constructie este restrictionata in conditiile legii.

Legislatia amenajarii teritoriului si urbanismului (in special Legea nr. 350/2001) stabileste conceptul de teritoriu si nuanteaza acest concept definind teritoriul administrativ, intravilan, extravilan, metropolitan, periurban s.a. Aceasta lege stabileate atributiile administratiei centrale, judetene si locale, in privinta amenajarii teritoriului si a urbanismului si prevede ca aplicarea dispozitiilor legale, conform documentatiei specializate de amenajare a teritoriului si de urbanism, se asigura prin eliberarea certificatului de urbanism.

COAMA
  1. Linie de intersectie, orizontala sau oblica, a doua versante de acoperis. Muchia superioara a unui acoperis rezultata din imbinarea a doua pante - ape.- Din lat. coma.

  2. Partea superioara, orizontala, a unui zid.

Sursa: DEX, Dictionar tehnic

COLOANA
  1. Stalp inalt, cilindric, servind pentru sustinere sau ca ornament al frontonului sau al partilor interioare ale unui edificiu.

  2. Element constructiv vertical, destinat sa contribuie la descarcarea fortelor de impingere provenite din sistemul de acoperire a unui spatiu (bolti, tavane etc.) Poate fi realizata in lemn, piatra, caramida, metal, beton. In ordinele clasice coloanele aveau de obicei fus, capitel si baza la ordinele ionic si corintic.

  3. Stalp cilindric de marmura, piatra, lemn etc., destinat sa sustina o parte dintr-un edificiu sau sa-l infrumuseteze.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

Colonadă

Ansamblu de coloane dispuse într-unul sau mai multe șiruri, formând, în cadrul unui edificiu, un peron ori o galerie sau fiind constituit dintr-o unitate independentă cu rol decorativ.

Page:  « Prev ... 2 3 4 5 6... Next »
Glossary 2.7 uses technologies including PHP and SQL