Architeaching entrance



Main Menu

Architeaching Facebook Page

button

Software for the project

Architeaching LMS

Now on Architeaching...

We have 53 guests online

Traffic analysis

Today9
Yesterday54
Week409
Month1129
All120111

Disclaimer&visual identity 2013

Definitii si echivalente ale termenilor arhitecturali

There are 290 entries in this glossary.
Search for glossary terms (regular expression allowed)
Begins with Contains Exact term Sounds like Tick to search all glossaries
All A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V X Z
Page:  « Prev 1 2 3 4 5... Next »
Term Definition
ASIZA
  1. Fiecare dintre straturile orizontale de caramida, piatra etc., care alcatuiesc zidaria unei constructii. - Din fr. assise

  2. Sir de unitati constructive (pietre, caramizi) cu o inaltime constanta, dispuse orizontal intr-o constructie.

  3. Strat orizontal, de dimensiune in general constanta si din materiale de acelasi fel (bolovani, piatra fatuita, caramida). Arhitectura bizantina foloseste asize alternate de piatra si caramida.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

ATIC
  1. Parte a unei constructii situata deasupra cornisei si menita sa mascheze acoperisul - Din fr. attique.

  2. Etajul terminal, mai scund si mai retras decat celelalte, situat deasupra cornisei principale a unei cladiri, frecvent utilizat in baroc si clasicism.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

ATLANT
  1. Statuie masculina, nuda sau seminuda, indeplinind functia unei coloane - a unui stalp sau a unui pilastru - sustinand pe umeri, pe spate sau pe cap, intr-o atitudine de efort, partile portabile ale edificiului (antablementul, balcoanele etc.). - Din fr. atlante.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

ATRIUM
  1. Curtea interioara, inconjurata de portice acoperite, a caselor romane antice. - Din lat. atrium.

  2. Spatiu deschis, inconjurat adesea de coloane, la intrarea unei bazilici.

  3. Spatiu semideschis care preceda intrarea intr-o cladire somptuoasa.

Sursa: DEX

AULA
  1. In arhitectura romana, curte in fata locuintelor importante, in jurul careia se grupau dependintele. - Din lat. aula.

  2. Sala mare de festivitati si reuniuni importante in incinta unei institutii de invatamant.

  3. In oranduirea feudala, curte domneasca sau imparateasca.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

AUTENTIC
  1. Obiect de arta care respecta datele tehnice si estetice ale stilului sau scolii, date referitoare la calitatea si limitele de expresie ale materialelor si ale tehnicii intrebuintate, la conditiile de ambianta sau destinatie etc. - Din fr. authentique, lat. authenticus.

  2. Sigur, neindoielnic, evident, de netagaduit; al carui autor este incontestabil; original.

  3. Artist a carui sinceritate este hotaratoare in desfasurarea si valorizarea activitatii lui creatoare.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE

Autorizatia de constructie - AC - reprezinta actul eliberat de autoritatea publica locala, in baza caruia solicitantul poate efectua lucrari de constructie. Autorizatia de constructie este eliberata de Serviciul de Urbanism din cadrul Primariei / sectorului in care se afla terenul.

Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire va stabili o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii si se poate prelungi cu inca 12 luni., interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In aceasta situatie, valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie, in conformitate cu proiectul tehnic.
Neinceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora in termenele stabilite conduce la pierderea valabilitatii autorizatiei, fiind necesara emiterea unei noi autorizatii de construire. In situatia in care caracteristicile nu se schimba fata de autorizatia initiala, se va putea emite o noua autorizatie de construire, fara a fi necesar un nou certificat de urbanism.


 Taxa de eliberare a autorizatiei de constructie, conform noului Cod Fiscal, reprezinta 0,5 % din valoarea constructiei stabilita pe baza declaratiei dvs. si in functie de suprafata desfasurata a constructiei in cazul persoanelor fizice si 1% din valoarea lucrarilor de constructie in cazul persoanelor juridice. 
 Valoarea declarata nu va putea fi mai mica decat valoarea determinata potrivit prevederilor legale in vigoare privind impozitele si taxele locale. Nimeni nu este scutit de plata autorizatiei de construire. La realizarea receptiei lucrarilor se va realiza o actualizare a taxei de autorizare in functie de costurile reale sau cele direct consumate. Taxa de autorizatie de construire se va plati de catre beneficiarul investitiei atunci cand se depune dosarul la primarie.    Valoarea estimata pentru realizarea lucrarilor de construire este cea data de catre proiectant. Exista insa multe primarii care au o valoare minima impusa sub care estimarea nu se poate face ( lucru care nu este prevazut in legea 50 si care deseori a fost atacat in instanta).



 Documentatia completa pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie


 Dosarul se intocmeste conform legilor 50/1991 - Legea privind autorizarea lucrarilor in constructii si 453/18.07.2001( lege care completeaza si aduce modificari legii 50/1991) si va cuprinde:
-  cerere pentru emiterea autorizatiei de construire completata cu elementele de identificare si datele tehnice conform P.A.C. 
-  actul doveditor al titlului asupra imobilului, care sa ii confere solicitantului dreptul de executie a lucrarilor de constructii (in copie legalizata)
-  declaratie pe propria raspundere privind inexistenta unor litigii asupra imobilului
-  certificatul de urbanism (in copie)
-  planul de amplasare a terenului in zona (planurile cadastrale) 
-  proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire P.A.C., inclusiv referatele de verificare si, dupa caz, raportul de expertiza tehnica semnate si stampilate in original 
-  avizele si acordurile solicitate prin Certificatul de urbanism
-  documentul de plata a taxei de emitere a autorizatiei de construire (in copie)
-  documentele de plata a taxelor legale pentru avizele si acordurile necesare

Legea care sta la baza obtinerii autorizatiei de construire este legea 50 privind autorizarea lucrarilor de construire. Aceasta legea prevede si cine elibereaza autorizatia de construire si ce documentatie trebuie depusa.

LEGE nr.50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii constructiilor şi unele masuri pentru realizarea locuintelor

Textul actului republicat în M.Of. nr. 3/13 ian. 1997

CAPITOLUL I

 Autorizarea executării sau desfiinţării construcţiilor


 Art. 1. - Construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, eliberată în condiţiile prezentei legi, şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor. 
 Art. 2. - Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. Autorizaţia de construire se eliberează în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta lege. 
 Prin exceptare de la prevederile alineatului precedent, se pot emite autorizaţii de construire şi în lipsa documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate pentru: 

a) lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare şi de conservare a clădirilor de orice fel, cu condiţia menţinerii aceleiaşi funcţiuni şi a suprafeţei construite; b) lucrări de modificare sau de reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare subterane şi aeriene şi altele asemenea, fără modificarea traseului acestora; c) lucrări de modificare sau de reparare privind împrejmuiri, mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri şi grădini publice, pieţe pietonale şi celelalte lucrări de amenajare a spaţiilor publice; d) lucrări de cercetare şi prospectare a terenurilor foraje şi excavări - necesare studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze şi de petrol, precum şi altor exploatări; e) organizarea de tabere de corturi.

 Art. 3. - Autorizaţia de construire se eliberează pentru: 

a) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare a clădirilor de orice fel; b) lucrări de construire, reparare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, ce urmează a fi efectuate la construcţii reprezentând monumente şi ansambluri istorice, arheologice, de arhitectură, artă sau cultură, inclusiv cele din zonele lor de protecţie; c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare subterane şi aeriene, împrejmuiri şi mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri, pieţe şi celelalte lucrări de amenajare a spaţiilor publice; d) foraje şi excavări necesare studiilor geotehnice şi ridicărilor topografice, exploatări de cariere, balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi alte exploatări; e) construcţii provizorii de şantier, necesare execuţiei lucrărilor de bază, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea; f) organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote; g) lucrări cu caracter provizoriu: chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere situate pe căile şi în spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame.

 Art. 4. - Autorizaţia de construire se eliberează de către delegaţiile permanente ale consiliilor judeţene, de primarul general al municipiului Bucureşti sau de primari, după cum urmează: 

a) delegaţiile permanente ale consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru investiţiile care se aprobă de către Guvern; pentru lucrările publice, lăcaşurile de cult, construcţiile pentru industrie, comerţ, prestări de servicii, socialculturale şi speciale, care se execută la sate; pentru construcţiile şi lucrările de orice fel, care se execută în extravilanul localităţilor, cu excepţia celor menţionate la lit. d); b) primarii municipiilor sau oraşelor, pentru construcţiile şi lucrările de orice fel din localităţi, cu excepţia investiţiilor care se aprobă de Guvern; c) primarul general al municipiului Bucureşti, pentru construcţiile şi lucrările prevăzute la lit. a) şi b) şi primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru construcţiile de locuinţe şi anexele gospodăreşti ale acestora; d) primarii comunelor, pentru construcţiile de locuinţe şi anexele gospodăreşti ale acestora, din satele componente, precum şi pentru anexele exploatărilor agricole situate în extravilan. Se exceptează de la autorizare anexele cu caracter temporar ale exploatărilor agricole, situate în extravilan.

 Art. 5. - Cererea de eliberare a autorizaţiei de construire va fi însoţită de certificatul de urbanism, emis de organele prevăzute la art. 4. 

Certificatul de urbanism trebuie să cuprindă elemente privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor.

 Art. 6. - Autorizaţia de construire se emite în cel mult 30 de zile de la înregistrarea cererii, la care se anexează, obligatoriu, documentaţia tehnică, formată din planul de amplasare a construcţiei, planuri din care să rezulte destinaţia, alcătuirea constructivă, funcţională şi înfăţişarea construcţiei, întocmite la o scară convenabilă de către un proiectant autorizat pentru lucrări de construcţii, persoană fizică sau juridică, precum şi dovada titlului solicitantului asupra terenului. 
 Documentaţia tehnică trebuie să fie verificată conform legii şi să conţină şi avizele legale necesare, pe funcţiuni, prezentate prin grija solicitantului. 

În situaţia depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 10 zile de la data înregistrării, cu menţionarea în scris a elementelor necesare completării acesteia. Documentaţia tehnică va fi semnată: a) de arhitect cu diplomă recunoscută de statul român, pentru partea de arhitectură, la lucrările de construcţii supraterane şi la cele subterane cu acces public; b) de inginer cu diplomă recunoscută de statul român, pentru partea de inginerie la lucrările de construcţii. Prevederile alineatului precedent se aplică şi pentru documentaţia de execuţie. Documentaţiile tehnice privind clădirile de locuinţe parter şi parter şi etaj, care nu depăşesc suprafaţa desfăşurată de 175 m2, anexele gospodăreşti ale acestora cu o suprafaţă construită de până la 200 m2, precum şi construcţiile provizorii, situate în afara zonelor protejate, stabilite potrivit prevederilor legale, pot fi semnate şi de conductori arhitecţi şi subingineri, după caz. Semnarea documentaţiilor de către persoanele prevăzute la alin. 4, 5 şi 6 atrage după sine răspunderea acestora în condiţiile legii.

 Art. 7. - Pentru autorizarea construcţiilor în zonele asupra cărora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protecţie prevăzut în documentaţiile de urbanism aprobate se va proceda după cum urmează: 

a) în rezervaţiile istorice şi de arhitectură, stabilite potrivit legii, sau în cazul lucrărilor de orice natură care modifică monumentele istorice şi zonele de protecţie a acestora, solicitantul va obţine avizul Ministerului Culturii şi al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului; b) în parcurile naţionale şi rezervaţiile naturale, solicitantul va obţine avizul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului; c) în zonele unde s-a instituit alt tip de restricţie, solicitantul va obţine avizul organismelor competente.

 Art. 8. - Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări: 

a) reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate; b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei; c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit; d) zugrăveli şi vopsitorii interioare; e) zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor, situate pe arterele principale de circulaţie; f) reparaţii la instalaţiile interioare şi branşamentele exterioare, de orice fel, aferente clădirilor, fără implicaţii asupra structurii de rezistenţă sau aspectului arhitectural al acestora.

 Art. 9. - Desfiinţarea construcţiilor şi amenajărilor prevăzute la art. 3 se face pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinută, în prealabil, eliberată de primari, de primarul general al municipiului Bucureşti sau de către delegaţiile permanente ale consiliilor judeţene, după caz.

CAPITOLUL II

 Concesionarea terenurilor pentru construcţii
 Art. 10. - Terenurile aparţinând domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, destinate executării de construcţii, pot fi concesionate prin licitaţie publică în condiţiile respectării documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate potrivit prezentei legi, şi realizării de către concesionar a construcţiei. Concesiunea se face pe bază de oferte prezentate de către solicitanţi, cu respectarea prevederilor legale şi a dispoziţiilor prezentului capitol, urmărindu-se valorificarea superioară a potenţialului terenului, pe baza concepţiei urbanistice.


 Art. 11. - Până la reglementarea prin lege a situaţiei juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile libere de construcţii, aflate în administrarea consiliilor locale şi care pot fi revendicate de foştii proprietari.


 Art. 12. - Prin excepţie de la prevederile art. 10, terenurile destinate executării de construcţii se pot concesiona fără licitaţie publică, în următoarele cazuri: 

a) pentru realizarea de obiective de utilitate publică, inclusiv cele cu caracter social, fără scop lucrativ, altele decât cele ce se realizează de către colectivităţile locale pe terenurile acestora, cu plata taxei de concesiune stabilită potrivit legii; b) pentru extinderea construcţiilor existente de către proprietar sau cu acordul acestuia. Art. 13. - Terenurile prevăzute la art. 10, ce fac obiectul licitaţiei, se aduc la cunoştinţă publică de către primarii unităţilor administrativ-teritorială unde sunt situate, printr-o publicaţie afişată la sediul acestora şi tipărită în cel puţin două ziare de largă circulaţie, cu minimum 20 de zile înainte de data licitaţiei. Publicaţiile privind licitaţia vor cuprinde data şi locul desfăşurării acesteia, suprafaţa şi destinaţia terenului, stabilite prin planurile de urbanism sau prin concurs desfăşurat potrivit legii, şi taxa anuală minimală de concesionare. Oferta solicitanţilor va fi însoţită de un studiu de oportunitate sau de fezabilitate, după caz, cuprinzând în mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru caracterizarea funcţionalităţii şi capacităţii construcţiei, a gradului de ocupare a terenului, precum şi a celorlalte elemente cuprinse în certificatul de urbanism. Nu vor fi acceptate decât ofertele care corespund documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobată potrivit legii. Licitaţia se efectuează, în condiţiile legii, de comisiile instituite în acest scop de către consiliile judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Comisiile funcţionează la sediul consiliilor locale în a căror unitate administrativ-teritorială sunt situate terenurile.

 Art. 14. - Limita minimă a preţului concesiunii se stabileşte, după caz, prin hotărârea consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, astfel încât să asigure recuperarea în 25 de ani a preţului de vânzare al terenului, în condiţii de piaţă, la care se adaugă costul lucrărilor de infrastructură aferente.


 Art. 15. - Terenurile prevăzute la art. 10, ce se concesionează pentru realizarea de locuinţe şi spaţii construite asociate acestora, vor avea următoarele suprafeţe: 

a) în localităţi urbane: - până la 300 m2 pentru un apartament într-o clădire cu parter sau parter şi etaj; - până la 200 m2 pentru un apartament într-o clădire cu parter şi etaj, cu 2 apartamente; - până la 150 m2 pentru un apartament, în cazul clădirilor cu parter şi mai multe etaje, având cel mult 6 apartamente; - pentru clădirile cu mai mult de 6 apartamente; suprafaţa de teren va fi stabilită potrivit planurilor urbanistice de detaliu; b) în localităţi rurale, inclusiv în cele 23 de localităţi declarate oraşe potrivit Legii nr. 2/1989 şi menţinute prin Decretul-lege nr.38/1990, până la 1.000 m2 pentru o locuinţă.

 Art. 16. - Pentru realizarea unei case de vacanţă se poate concesiona un teren în suprafaţă de până la 250 m2.


 Art. 17. - Împotriva licitaţiei, până la momentul adjudecării, se va putea face contestaţie, de către orice persoană interesată, la judecătoria în a cărei rază teritorială are loc licitaţia. Contestaţia suspendă desfăşurarea licitaţiei până la soluţionarea sa definitivă.


 Art. 18. - Pe baza procesului-verbal de adjudecare a licitaţiei sau a hotărârii consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru situaţiile prevăzute la art. 12, se va încheia actul de concesiune, care se va înregistra de către concesionar în evidenţele de publicitate imobiliară, în termen de 10 zile de la data adjudecării sau emiterii hotărârii.


 Art. 19. - Concesionarea terenurilor prevăzute la art. 10-16 se face în conformitate cu prevederile legii, durata acesteia fiind stabilită de către consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în funcţie de prevederile documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului şi de natura construcţiei; pentru construcţiile de locuinţe concesionarea se face pe durata existenţei construcţiilor. 
 Art. 20. - Intravilanul localităţilor se stabileşte prin documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate potrivit prezentei legi. 

Terenurile destinate pentru construcţii evidenţiate în intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, prin autorizaţia de construire. Suprafeţele de teren scoase din circuitul agricol se comunică de către delegaţiile permanente ale consiliilor judeţene, de primarul general al municipiului Bucureşti sau de primari, în termen de 10 zile de la eliberarea autorizaţiilor, la oficiile teritoriale de cadastru.

 CAPITOLUL III


 Răspunderi şi sancţiuni
 Art. 21. - Constituie infracţiuni următoarele fapte: 

a) executarea, fără autorizaţie sau cu încălcarea acesteia, a lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. b); b) continuarea executării lucrărilor, fără autorizaţie sau cu încălcarea prevederilor acesteia, după dispunerea opririi lucrărilor de către organele care au aplicat amenda contravenţională. Infracţiunile prevăzute la alin. 1 se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

 Art. 22. - În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. 21, organele de inspecţie şi control prevăzute la art. 24 sunt obligate să sesizeze organele de urmărire penală.


 Art. 23. - Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvărşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni: 

a) executarea, fără autorizaţie sau cu încălcarea acesteia, precum şi a proiectelor aprobate, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor de la lit. b); b) desfiinţarea, parţială sau totală, fără autorizaţie sau cu încălcarea acesteia, a construcţiilor şi instalaţiilor, cu excepţia celor de la art. 3 lit. b); c) menţinerea, după expirarea termenului prevăzut în autorizaţie, sau adaptarea în alte scopuri, fără autorizaţie, a lucrărilor cu caracter provizoriu, precum şi menţinerea construcţiilor provizorii de şantier după terminarea lucrărilor de bază; d) împiedicarea exercitării controlului de către organele de inspecţie şi control abilitate, prin interzicerea accesului acestora sau prin neprezentarea documentelor şi actelor solicitate; e) eliberarea autorizaţiei de construire sau de desfiinţare în baza unor documentaţii care nu sunt întocmite, semnate şi verificate de către persoanele abilitate potrivit legii, care nu conţin avizele legale necesare sau care contravin prevederilor documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate, ori normelor tehnice de proiectare şi execuţie în vigoare; f) neorganizarea şi neexercitarea controlului, conform legii, de către organele de control ale consiliilor judeţene şi locale, cu atribuţii în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, în unităţile lor administrativ-teritoriale. Contravenţiile săvârşite de persoane fizice sau juridice, prevăzute la alin. 1 lit. c) şi f), se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, cele de la lit. d) şi e) de la 5.000.000 lei la 7.000.000 lei, iar cele de la lit. a) şi b), cu amendă de la 7.000.000 lei la 20.000.000 lei.

 Art. 24. - Contravenţiile prevăzute la art. 23 se constată de organele de control ale consiliilor judeţene şi locale pentru faptele săvârşite în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale, cu excepţia contravenţiei arătate la art. 23 lit. f), care se constată în condiţiile stabilite la alin. 3, precum şi de către organele de control ale consiliilor judeţene pentru consiliile locale din cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale. 
 Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate de organele de control, se înaintează, în vederea aplicării sancţiunii, şefului direcţiei care coordonează activitatea de urbanism şi amenajare a teritoriului sau, după caz, preşedintelui ori vicepreşedintelui consiliului judeţean, primarului sau viceprimarului unităţii administrativ-teritoriale unde s-a săvârşit contravenţia. 
 Controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executării construcţiilor se exercită de către Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, care poate constata contravenţii şi poate aplica amenzi pe întreg teritoriul ţării. Contravenţiile privind executarea sau desfiinţarea construcţiilor fără autorizaţie, prevăzute la art. 23 alin. 1 lit. a) şi b), precum şi cele prevăzute la lit. c) şi d) pot fi constatate şi de organele de poliţie.


 Art. 25. - O dată cu aplicarea amenzii pentru contravenţiile prevăzute la art. 23 alin. 1 lit. a) şi b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum şi, după caz, măsurile pentru încadrarea acestora în prevederile autorizaţiei sau desfiinţarea lucrărilor executate fără autorizaţie sau cu încălcarea acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei. 
 În cazul în care organele care au aplicat amenda apreciază că lucrările executate fără autorizaţie sau cu încălcarea acesteia îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru eliberarea unei autorizaţii, acestea pot stabili, prin procesulverbal de constatare a contravenţiei, un termen în care contravenientul poate solicita şi obţine autorizaţia necesară sau, după caz, o nouă autorizaţie. În această situaţie, măsurile de desfiinţare a construcţiilor vor fi dispuse numai după expirarea termenului stabilit.


 Art. 26. - Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art. 23 se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârşirii faptei.


 Art. 27. - În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse în procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 25, organele de inspecţie şi de control prevăzute la art. 24 vor sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz: 

a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei; b) desfiinţarea construcţiilor nelegal realizate. În cazul admiterii cererii, instanţa va stabili termenele limită de executare a măsurilor prevăzute la alin. 1 lit. a) şi b). În situaţiile prevăzute la art. 21, organele de inspecţie şi de control vor putea cere instanţei penale să dispună, prin hotărârea de condamnare, măsurile menţionate la alin. 1 lit. a) şi b). Organele de inspecţie şi de control vor putea cere organelor de urmărire penală sesizate şi, după caz, instanţei, să dispună, ca măsură provizorie, în tot cuprinsul procesului penal, oprirea executării lucrărilor. Persoanele care au beneficiat de subvenţie pentru construirea unei locuinţe şi pentru care s-a dispus măsura prevăzută la alin. 1 lit. b) vor restitui subvenţiile primite, cu plata dobânzilor legale pentru perioada în care le-au folosit.

 Art. 28. - Prin derogare de la prevederile art. 27, construcţiile executate fără autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului public al statului, al judeţelor, oraşelor sau comunelor, vor putea fi desfiinţate pe cale administrativă de către autoritatea administraţiei publice competente, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti, la expirarea termenului stabilit prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, pe cheltuiala contravenientului.


 Art. 29. - În cazul nerespectării termenelor limită stabilite, măsurile dispuse de instanţă, în conformitate cu art. 27, se vor aduce la îndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliţie, cheltuielile urmând a fi suportate de către persoanele vinovate.


 Art. 30. - În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.




 CAPITOLUL IV


 Dispoziţii finale
 Art. 31. - Persoanele fizice şi juridice, care beneficiază de teren în condiţiile prezentei legi, sunt obligate să solicite emiterea autorizaţiei de construire şi să înceapă construcţia în termen de cel mult un an de la data obţinerii actului de concesionare a terenului. 

În caz de încălcare a obligaţiei prevăzute la alin. 1 concesionarea îşi pierde valabilitatea.

 Art. 32. - Persoanele fizice şi juridice, care realizează construcţii în condiţiile prezentei legi, au obligaţia de a executa integral construcţiile la termenul prevăzut în autorizaţie. Construcţiile se consideră terminate, dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizaţia de construire. În cazul când construcţia nu a fost executată integral la termenul stabilit, autorizaţia se poate prelungi o singură dată, cu cel mult un an, de către organul care a emis-o.


 Art. 33. - Toate construcţiile proprietate particulară, realizate în condiţiile prezentei legi, se declară, în vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unităţile subordonate acestora, după terminarea lor completă şi nu mai târziu de 15 zile de la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire.


 Art. 34. - În cazul când într-o clădire se realizează mai multe apartamente şi suprafeţe locative cu altă destinaţie, proprietarii acestora dobândesc şi o cotă-parte de proprietate asupra tuturor părţilor de construcţie şi instalaţii, precum şi asupra tuturor dotărilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în comun, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situată proprietatea lor. O dată cu dreptul de proprietate asupra construcţiilor, în situaţia celor realizate în clădiri cu mai multe apartamente, proprietarul dobândeşte şi o cotă-parte din dreptul de concesiune asupra terenului aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale. Cotele-părţi prevăzute la alineatele precedente se determină proporţional cu suprafaţa construită a locuinţelor, a caselor de vacanţă ori a suprafeţelor cu altă destinaţie din clădire, după caz.


 Art. 35. - Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrăinare a construcţiei pentru realizarea căreia el a fost construit.


 Art. 36. - Autorizarea construcţiilor cu caracter militar se face în condiţiile stabilite de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.


 Art. 37. - Guvernul României va reorganiza structurile organizatorice ale prefecturilor şi primăriilor pentru cuprinderea atribuţiilor ce le revin în aplicarea prezentei legi.


 Art. 38. - Formularele, procedura de autorizare şi conţinutul documentaţiilor prevăzute la art. 2 alin. 2 şi la art. 6 alin. 1 se vor stabili de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, în termen de de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi se publică în Monitorul Oficial al României.


 Art. 39. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie, publicată în Buletinul Oficial nr. 46 din 31 martie 1973, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.880 din 16 iulie 1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a dispoziţiilor Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală, publicată în Buletinul Oficial nr. 108 din 20 iulie 1973, 

Decretul nr.144/1958 privind reglementarea eliberării autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor, precum şi a celor referitoare la înstrăinările şi împărţelile terenurilor cu sau fără construcţii, publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din 29 martie 1958, Decretul nr.545/1958 privind reglementarea amplasării construcţiilor, precum şi a trecerii în proprietatea statului a terenurilor şi construcţiilor necesare efectuării unor lucrări sau unor acţiuni de interes de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 41 din 30 decembrie 1958, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.2.490/1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind amplasarea şi autorizarea construirii, reparării şi desfiinţării construcţiilor şi a altor lucrări, publicată în Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decembrie 1969, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.


ANEXĂ AVIZAREA ŞI APROBAREA

documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului

Nr. Categorii de

crt. documentaţii Avizează Aprobă

A. Plan de amenajare a teritoriului 1. Naţional Guvernul Parlamentul 2. Zonal Ministerul Lucrărilor Consiliile judeţene interesate Publice şi Amenajării sau Consiliul General al Municipiului Teritoriului Bucureşti Organismele centrale interesate 3. Judeţean sau al municipiului Ministerul Lucrărilor Consiliile judeţene sau Bucureşti Publice şi Amenajării Consiliul General al Municipiului Teritoriului Bucureşti Organismele centrale interesate 4. Interorăşenesc sau intercomunal Ministerul Lucrărilor Consiliile locale orăşeneşti sau Publice şi Amenajării comunale interesate Teritoriului Organismele teritoriale interesate 5. Municipal Ministerul Lucrărilor Consiliile locale municipale Publice şi Amenajării Teritoriului Organismele teritoriale interesate 6. Orăşenesc Organismele teritoriale Consiliile locale orăşeneşti interesate 7. Comunal Organismele teritoriale Consiliile locale comunale

interesate

B. Plan urbanistic general 1. Municipiul Bucureşti Ministerul Lucrărilor Consiliul General al Municipiului Publice şi Amenajării Bucureşti Teritoriului Organismele centrale interesate 2. Municipiu Ministerul Lucrărilor Consiliile locale municipale Publice şi Amenajării Teritoriului Organismele teritoriale interesate 3. Oraş Organismele teritoriale Consiliile locale orăşeneşti interesate 4. Staţiune balneară, climaterică, Ministerul Lucrărilor Consiliile judeţene turistică Publice şi Amenajării Teritoriului Ministerul Turismului Ministerul Sănătăţii Organismele teritoriale interesate 5. Sat Organismele teritoriale Consiliile locale comunale

interesate

C. Plan urbanistic zonal 1. Zona centrală Ministerul Lucrărilor Consiliul General al Municipiului a municipiului Publice şi Amenajării Bucureşti Bucureşti Teritoriului Organismele centrale interesate 2. Zona centrală Ministerul Lucrărilor Consiliile locale municipale a municipiului Publice şi Amenajării Teritoriului Organismele teritoriale interesate 3. Zona centrală a oraşului Organismele teritoriale Consiliile locale orăşeneşti interesate 4. Zona centrală a satului Organismele teritoriale Consiliile locale comunale interesate 5. Alte zone funcţionale Organismele teritoriale Consiliile locale sau Consiliul din localităţi interesate General al Municipiului Bucureşti 6. Zone protejate Ministerul Lucrărilor Consiliile judeţene sau Consiliul Publice şi Amenajării General al Municipiului Teritoriului Bucureşti Organismele centrale şi teritoriale interesate 7. Aşezare de vacanţă Ministerul Lucrărilor Consiliile judeţene sau Consiliul Publice şi Amenajării General al Municipiului Teritoriului Bucureşti Organismele centrale

şi teritoriale interesate

D. Plan urbanistic de detaliu 1. Investiţii din competenţa Ministerul Lucrărilor Consiliile judeţene sau Consiliul de aprobare a Guvernului, Publice şi Amenajării General al Municipiului a altor organe ale administraţiei Teritoriului Bucureşti publice centrale şi cele care se Organismele centrale amplasează în zone protejate şi teritoriale interesate 2. Investiţii din competenţa de Organismele teritoriale Consiliile locale sau Consiliul aprobare a organelor locale interesate General al Municipiului

Bucureşti

E. Regulamente de urbanism 1. Regulamentul general de urbanism Organismele centrale Guvernul interesate 2. Regulamentul local de urbanism Ministerul Lucrărilor Consiliile locale sau Consiliul Publice şi Amenajării General al Municipiului Teritoriului Bucureşti

BAGHETA
  1. Mulura mica cu sectiune semicirculara, neteda sau decorata, de culoare diferita de cea a mulurii principale, cu care se decoreaza un element arhitectonic. - Din fr. baguette.

  2. Mulura rotunjita, cu rol pur decorativ, folosita singura sau in combinatie cu alte tipuri de muluri, facand parte din ornamentica ancadramentelor de usi si de ferestre.

BALCON
  1. Platforma exterioara cu o latura incastrata intr-un zid, delimitata de un parapet metalic sau de zidarie, comunicand cu interiorul constructiei prin intermediul uneia sau a mai multor usi. - Din fr. balcon.

  2. Parte a unei sali de spectacol, de conferinte etc. asezat? deasupra parterului.

Sursa: DEX

Balcon franţuzesc
BALDACHIN
  1. Acoperamant decorativ din stofe scumpe (fix sau mobil), instalat drept podoaba deasupra unui pat, tron, catafalc etc.; Lucrare arhitecturala care imita acest acoperamant decorativ. - Din fr. baldaquin.

  2. Lucrare de arhitectura sau de tamplarie fina, bogat ornamentata, sustinuta de colonete libere sau incastrata pe una dintre laturi in zid, care serveste drept acoperamant pentru un tron, un altar, un amvon sau o statuie.

  3. Copertina de stofa pretioasa asezata ca umbra deasupra unui tron si, prin extensie, constructie fixa de forma unui acoperis pe colonete, deasupra unui altar, amvon, etc., sau copertina de piatra fixata deasupra unei statui din decorul exterior al unui monument gotic.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

BALUSTRU
  1. Stalp de forma unei coloane de dimensiuni mici, rotunjit in partea sa medie, care sustine partea superioara a unei balustrade. - Din fr. balustre.

  2. Coloneta din piatra, lemn, stuc, cu fusul mult bombat la partea inferioara, utilizat in general in suite de elemente identice in arhitectura si decoratie.

Sursa: DEX, Dictionar de arta

BANDOU
  1. Mulura orizontala iesita usor in relief, care marcheaza nasterea unei bolti sau limita dintre etaje. - Din fr. bandeau.

  2. Cadru decorativ exterior al portalului unui tunel.

Sursa: DEX

BAROC
  1. Stil artistic predominant in secolele XVII-XVIII, care se caracterizeaza prin ornamentatie excesiva, neregularitatea liniilor si prin monumentalitatea constructiilor (in arhitectura), contururi agitate (in sculptura), prin folosirea larga a tehnicii clarobscurului, compozitii in diagonala sau in vartej (in pictura), dramatism interior si o anumita bizarerie si indrazneala a metaforei (in muzica si poezie). - Din fr. baroque.

  2. Stil artistic care s-a dezvoltat in Europa in tarile catolice, ca arta a Contrareformei, in secolele XVI, XVII si XVIII. Caracterele principale in arhitectura au fost: gustul pentru colosal si grandios, frecventa folosire a liniei curbe, exuberanta decoratiei. A aparut intai in Italia (L. Bernini, F. Borromini, P. da Cortona), s-a raspandit apoi in Germania (fratii Asam, J.L. von Hildebrandt, B. Neumann, J. Fischer von Erlach); in Spania capata aspectul unei arte nationale (stilul churrigueresc), forma sub care a fost ulterior introdus in America Latina. Sculptura se caracterizeaza prin compozitia cu multe axe, prin dinamismul formelor (L. Bernini, B. Permoser, H. de Keyser, P. Puget, A. Cano). In pictura, apar schema compozitiei in diagonala sau vartej, efectele perspectivale (racursi,, trompe l’oeil) si de clarobscur puternice, cultivandu-se cu precadere temele grandilocvente si o expresivitate uneori teatrala a gesticii (Rubens, Tiepolo, Guido Reni, Magnasco, Ribera, Zurbarran, Murillo). In arhitectura Tarilor Romane, barocul apare in Moldova secolului XVII. Insinuat in decoratia unor monumente de epoca brancoveneasca, stilul baroc nu va afecta in mod evident expresia arhitecturii din Tara Romaneasca, in schimb, in varianta constantinopolitana, va influenta plastica monumentala din Moldova secolului XVIII. Transilvania a cunoscut in secolul XVIII o puternica afirmare a artelor plastice de stil baroc. In pictura, el nu a patruns decat in anume elemente de recuzita decorativa. Sculptura de stil baroc, ca si pictura, are in Tarile Romane o prezenta discontinua. In Tara Romaneasca, epoca brancoveneasca si secolul XV manifesta o evidenta atractie pentru repertoriul înflorit al acestui stil, dar adaptandu-l unei ordonante mai clare. Dintre artele decorative si aplicate, cel mai mult a suportat influenta stilului baroc argintaria. In literatura, stilul baroc se manifesta printr-o viziune antitetica asupra lumii (viata si moarte, timp si eternitate, aparenta si iluzie), prin instabilitate, patetism, extravaganta si neliniste; aduce o intriga diversificata si complicata, cu un stil dilatat, ornamentat excesiv, cu metafore surprinzatoare. Fixat in genere intre sfarsitul secolului XVI si prima jumatate a secolului XVIII, se regaseste intr-o serie de curente (eufuism, gongorism, conceptism, culteranism, marinism, rococo) la poetii metafizici, in opera lui Lope de Vega, Torquato Tasso, Garcilaso de la Vega, Fernando de Hererra, Gongora y Argote s.a.m.d. In muzica, barocul este considerat ca o perioada intermediara intre Renastere si clasicism. Incepe prin afirmarea monodiei acompaniate, in special in operele lui Monteverdi, atingand punctul culminant in creatia instrumentala si vocala a lui J.S. Bach.

Sursa: DEX, Dictionar enciclopedic

BASORELIEF
  1. Lucrare de sculptura cu figuri scoase in relief pe un fond cu care fac corp comun. - Din it. bassorilievo, fr. bas-relief.

  2. Gen de sculptura cu doua dimensiuni (sub forma de placa) in care a treia dimensiune spatiala este sugerata prin modelarea trecerilor rotunjite de la contur la fundal, dar nu desprins; tehnica de modelare a unei placi de lut sau de sculptare in materiale definitive.

Sursa: DEX, Dictionar de arhitectura

Page:  « Prev 1 2 3 4 5... Next »
Glossary 2.7 uses technologies including PHP and SQL